Halucinantul şi nepreţuitul Ion Nicolae

După ce nopţi la rând, OTV a „salvat” oameni de la dezastru, zilele trecute am mai văzut o mostră de televiziune care l-a avut ca actor principal pe vajnicul politician, vânător de sinecuri şi posturi bine plătite la stat, Ion Nicolae. Mi-a fost greu să înţeleg de ce în acele nopţi în care oamenii erau blocaţi în nămeţi, mulţi dintre ei sunau la OTV şi nu direct la serviciile de urgenţă pentru ca apoi Dan Diaconescu să sune la 112, însă uşor-uşor am acceptat situaţia. Poate că demersul simpaticului Dan Diaconescu era unul bine intenţionat. Scriam în urmă cu ceva vreme despre pericolul real ca din cauza calităţii slabe de care dă dovadă clasa politică, românii să facă alegeri mai proaste. Pericolul apariţiei unor partide politice de multe ori dirijate în istorie sau a unor formaţiuni extremiste persistă într-o ţară în care manipularea încă are un loc bine definit.

În degringolada politică marcată de excese care a urmat lui decembrie ‘89, apariţia PP-DD nu ar trebui să mire pe nimeni, cu atât mai mult cu cât controversele legate de apariţia acestei formaţiuni politice nu au încetat. Plaja în care se manifestă aceste partide este una simplistă ca şi reacţie la complicaţiile şi evoluţiile unor politici postdecembriste dezastruoase. Aşa fiind plaja, nu poate fi decât un pas până la manipulare. În altă ordine de idei, astăzi nu am dorit decât să remarc apariţia lui Ion Nicolae, fost peremist şi penelist, la OTV împărţind pachete sinistraţilor. Aceleaşi gesturi făcute faţă de nişte sărmani pentru care sărăcia este o condamnare. Cineva îmi spunea totuşi că în ţară ar exista aproape 40 de Ion Nicolae şi că al nostru de la Vâlcea nu ar fi aşa de rău în comparaţie cu alţii. Atunci am înţeles că reforma clasei politice este de fapt un bluf şi că oamenii nu mai reuşesc să perceapă corect realitatea.

Pentru mulţi dintre ei, realitatea este cea de la OTV. Este alegerea lor, pe care trebuie s-o acceptăm. Sărăcia în care i-au adus toate guvernările de 20 de ani încoace a născut asemenea personaje care se încăpăţânează să se manifeste pe scena politică. În fapt, de ce nu? Tocmai aici s-a dorit să se ajungă. Îndobitocirea unui electorat într-un asemenea hal care să permită perpetuarea unei specii de politicieni rudimentari şi demagogi care să facă absolut ce vor în ţara asta şi care să fie uşor de manipulat. Nu mai vorbesc despre maniera deplorabilă în care vâlceanul îi aborda pe oamenii sărmani din Giurgiu ce aşteptau un borcan de zacuscă, câteva conserve şi o pâine. A ajuns Ion Nicolae să împartă ajutoare sinistraţilor în numele unui partid politic… Alte cuvinte ar fi de prisos în faţa derulării halucinante a unor imagini până târziu în noapte. Să sperăm că nu vor mai da din nou imaginile. Robert Dinţoi